Așa cum a procedat cu CFR Marfă, Guvernul șterge datoriile istorice ale Poștei Române, prin conversie în acțiuni, schema urmând să fie aprobată în ședința de astăzi a Executivului, au precizat pentru gândul surse oficiale. Datoriile companiei au fost unul din argumentele principale invocate de Guvern pentru a justifica eșecul demarării procesului de vânzarea 51% din acțiuni în luna mai, când niciun investitor nu a cumpărat caietul de privatizare.
La sfârșitul lunii mai, după un control al ANAF care a scos la iveală încă un minus de 107 milioane de lei din perioada 2003-2012, datoriile totale ale Poștei ajungeau la 650 milioane de lei.
Printr-o hotărâre de Guvern care urmează să fie aprobată astăzi, în urma acordului obținut de la Bruxelles, cea mai mare parte din acestea vor fi transformate în acțiuni, iar datoria către ANAF, de 107 milioane, va fi eșalonată. Potrivit notei de fundamentare a actului normativ, una din „barierele privatizări” a fost „situația financiară negativă a companiei, agravată de noua datorie de 107 milioane lei, conform certificatului de obligații fiscale emis de A.N.A.F. la 16 mai 2013, cumulând astfel un total al datoriilor la bugetul de stat de 242,5 milioane lei (aproximativ 56 milioane euro)”.
Pentru ca Bruxelles-ul să accepte conversia, Guvernul s-a angajat să restructureze compania și să concedieze în luna septembrie 11% din cei 32.000 de angajați, adică 3.650 de persoane. Intențiile erau sugerate încă din iunie de ministrul Comunicațiilor, Dan Nica. „Dacă întrerupem procesul de privatizare, atunci nu mai avem posibilitatea să facem conversia datoriilor în acțiuni. Mergem la Comisia Europeană, le spunem că am vrut să privatizăm, dar că nu merge la acest nivel de îndatorare. Le mai spunem că facem și restructurarea companiei, pentru că altfel nu ne aprobă conversia. Sunt foarte convins că vom primi aprobarea de la Comisia Europeană”, a spus Nica, invitat la emisiunea „După 20 de ani”, la Pro Tv.
La Compania Națională Poșta Română, Ministerul pentru Societatea Informațională deține 75% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea 25%.
Decisă în 2012 prin hotărâre de Guvern, privatizarea Poștei Române a fost amânată până la 30 iunie 2014 după ce, pentru procedurile de licitație care urmau să se deruleze în mai anul acesta nu s-a încris niciun investitor. Explicația invocată atunci de MSI a fost valoarea mare a datoriilor companiei, protestele declanșate de angajați și termenele prea strânse negociate cu FMI pentru privatizare care ar fi împiedicat realizarea unor consorții.
Poșta ar urma să se privatizeze prin metoda majorării de capital social cu aport de capital privat în numerar. Selecția ar urma să se facă în urma licitației cu oferta în plic, combinată cu metoda licitației cu strigare, precedată de negocieri desfășurate pe bază de oferte preliminare și neangajante depuse de potențialii investitori.